Succesiune din străinătate: cum dezbați o moștenire din România fără să iei avionul
Verificat: iulie 2026
Ai moștenit un apartament în Craiova, o casă bătrânească în Bihor sau un teren pe care nu l-ai mai văzut de zece ani, dar tu locuiești în Torino, München sau Manchester. Chiar trebuie să te întorci în țară ca să dezbați succesiunea?
Răspunsul scurt: în cea mai mare parte, nu. Procedura poate fi condusă din străinătate, prin intermediul unei persoane de încredere din România. Există însă o excepție pe care mulți o descoperă prea târziu și un termen care nu iartă.
Ghidul explică cum funcționează procedura și ce trebuie verificat, nu ține loc de consultanță juridică: singurul care poate confirma pașii pentru situația ta este notarul public care instrumentează dosarul.
Regula de bază: da, se poate prin procură specială autentică
Prezența fizică a tuturor moștenitorilor la notar nu este obligatorie. Poți împuternici pe cineva din România — un frate, un văr, un avocat — printr-o procură specială autentică, iar acea persoană îți va reprezenta interesele în fața notarului public.
Cuvântul-cheie este specială. O procură generală și vagă riscă să fie refuzată. Textul trebuie să spună explicit ce are voie mandatarul să facă: să depună cererea de deschidere a procedurii succesorale, să dea declarațiile cerute, să accepte moștenirea în numele tău, să semneze încheierea și să ridice certificatul de moștenitor.
De aceea nu vei găsi aici un model de procură: formularea se stabilește cu notarul, în funcție de bunurile din masa succesorală.
Cere notarului public din România care va deschide dosarul textul exact al împuternicirii, înainte de a semna orice. O procură incompletă înseamnă drum făcut degeaba și bani cheltuiți de două ori.
Excepția pe care aproape nimeni nu o știe: renunțarea nu se face oriunde
Aici este capcana. Dacă vrei să accepți moștenirea, o poți face prin mandatar, cu procura de mai sus. Dacă vrei să renunți la ea, regulile sunt complet diferite.
Potrivit Codului civil, art. 1120 alin. (2), declarația de renunțare la moștenire se dă în fața unui notar public român sau la o misiune diplomatică ori un oficiu consular al României. O declarație autentificată de un notar din Germania, Italia sau Spania nu produce efectul de renunțare în procedura succesorală românească, oricât de corect ar fi redactată și oricât ar costa apostila pusă pe ea.
De ce contează atât de mult? Pentru că o moștenire nu înseamnă doar bunuri, ci și pasiv: credite neachitate, impozite locale restante, cheltuieli de întreținere la asociația de proprietari. Cine acceptă moștenirea preia și datoriile. Un moștenitor convins că a renunțat valabil, printr-un act semnat la un notar străin, poate descoperi peste ani că, juridic, nu a renunțat niciodată.
Dacă cineva din familie vrea să renunțe, drumul lui este deci consulatul României sau un notar public din România. Nu există scurtătură.
Renunțarea la moștenire este singurul pas al procedurii care nu poate fi rezolvat la un notar străin. Confirmă forma declarației cu un notar public român sau cu oficiul consular înainte să semnezi.
Termenul de un an: cel mai important număr din acest articol
Moștenitorul are un an de la data decesului pentru a-și exercita dreptul de opțiune succesorală, adică pentru a accepta moștenirea sau pentru a renunța la ea (Codul civil, art. 1103).
Nu este o recomandare și nu este un termen orientativ. Este un termen de decădere: la expirarea lui, dreptul de opțiune se stinge. Pentru diaspora, consecința e brutal de practică, fiindcă anul acela trece exact în perioada în care familia e împrăștiată în trei țări și toată lumea zice „ne ocupăm când vin în concediu, la vară”.
Dacă decesul a avut loc recent, tratează termenul ca pe o dată fixă în calendar. Dacă a trecut deja mai mult, nu presupune nici că totul e pierdut, nici că se rezolvă de la sine.
Termenul de un an curge de la data decesului. Confirmă cu un notar public cum se aplică în cazul tău, mai ales dacă a trecut deja o perioadă lungă.
Cât costă transferul: gratuit doi ani, apoi 1%
Atenție la diferența dintre cele două termene, pentru că se confundă foarte des: 1 an este intervalul în care îți exerciți opțiunea, iar 2 ani este intervalul în care, dacă închei procedura, nu plătești impozitul de 1%. Peste aceste sume se adaugă onorariul notarial și eventualele taxe de publicitate imobiliară, care nu sunt cifre fixe.
Cere biroului notarial un deviz scris înainte să începi procedura, iar dacă masa succesorală este complexă, verifică partea fiscală și cu un contabil.
Cum obții procura: consulat sau notar local
Varianta 1: consulatul României
Pentru majoritatea situațiilor, procura dată la o secție consulară a României este soluția cea mai curată, din trei motive:
Prezența personală la consulat este obligatorie — procura nu se obține prin e-mail sau prin poștă. Termenele de programare diferă mult de la un consulat la altul, așa că rezervă devreme dacă termenul de un an se apropie. Lista actelor necesare este publicată pe portalul consular oficial: econsulat.ro — acte necesare pentru procură.
În privința taxelor: verifică suma în ziua programării, pe site-ul consulatului sau la ghișeu. Regimul taxelor consulare a fost subiect de modificări legislative recente, iar orice cifră citată într-un articol sau pe un forum poate fi depășită.
Varianta 2: notar local, plus apostilă și traducere
Dacă nu poți ajunge la consulat, poți autentifica procura la un notar din țara în care locuiești. Aici apare întrebarea care încurcă cel mai des: am nevoie de apostilă? Depinde de țară:
Și acum mitul care circulă cel mai des în grupurile de diaspora: nu, Uniunea Europeană nu a desființat apostila. Regulamentul (UE) 2016/1191 a simplificat circulația documentelor de stare civilă — certificate de naștere, de căsătorie, de deces. Procurile notariale nu intră în domeniul lui de aplicare, iar cine pleacă de la premisa greșită riscă să ajungă la ghișeu în România cu un act inutilizabil. În plus, o procură dată la un notar străin va trebui tradusă în română de un traducător autorizat și, de regulă, legalizată.
Întreabă notarul din România, înainte să plătești ceva, dacă acceptă procura în forma pe care o poți obține local și de ce anume mai are nevoie: apostilă, traducere, legalizare.
Ce urmează după certificatul de moștenitor
Certificatul atestă cine sunt moștenitorii și ce cote dețin. Urmează, de regulă, înscrierea dreptului în cartea funciară și actualizarea evidențelor la impozitele locale — cere-i notarului lista completă, pentru că pașii diferă de la o localitate la alta.
Dacă moștenitorii decid să vândă
1. Impozitul pe vânzare
La vânzarea unei proprietăți imobiliare se datorează un impozit calculat la valoarea tranzacției: 3% dacă imobilul a fost deținut 3 ani sau mai puțin și 1% dacă a fost deținut mai mult de 3 ani. Impozitul este reținut de notar la autentificarea actului, deci nu ai de făcut un demers separat pentru plata lui.
Foarte important: nu mai există niciun plafon neimpozabil. Vechea sumă de 450.000 lei scutită de impozit a fost eliminată prin Legea 296/2023, dar continuă să apară în articole vechi. Procentul se aplică la întreaga valoare a tranzacției.
Modul în care se calculează perioada de deținere pentru un bun moștenit este o chestiune tehnică. Nu ghici: întreabă notarul care autentifică vânzarea.
2. OUG 7/2026: și cumpărătorul are nevoie de certificat fiscal
Prin OUG 7/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 25 februarie 2026 și aplicabilă din primele zile ale lunii martie 2026, la vânzarea de imobile și de vehicule și cumpărătorul trebuie să prezinte un certificat de atestare fiscală emis de autoritatea fiscală locală. Sancțiunea prevăzută este dură: contractul încheiat fără acest document este nul de drept.
Practica direcțiilor de impozite și taxe locale (DITL) este încă în curs de așezare, iar cerințele pot diferi de la o primărie la alta. Dacă ești vânzător, întreabă din timp notarul ce documente aduce cumpărătorul, ca să nu pice tranzacția în ziua semnării.
3. Toți coproprietarii trebuie să fie de acord
Dacă imobilul rămâne în coproprietate, vânzarea presupune acordul tuturor — din străinătate, încă o procură, de data aceasta pentru vânzare, cu prețul minim stabilit explicit.
Impozitele și formalitățile de la vânzare se confirmă cu notarul public care autentifică actul și, pentru partea fiscală, cu un contabil. Regulile s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani.
Partea pe care notarul nu ți-o poate rezolva
Notarul autentifică actul, contabilul calculează impozitul. Niciunul nu îți aduce cumpărătorul — și aici se blochează un proprietar aflat la 2.000 de kilometri. Anunțul de vânzare se poate publica însă de oriunde: publici anunțul gratuit, adaugi pozele făcute de o rudă la fața locului și primești mesajele direct în cont. Înainte să stabilești prețul, uită-te la anunțurile din categoria imobiliare din zonă și la anunțurile active. Ghiduri despre poze, descriere și strategie de preț găsești pe blogul rocazii.ro.
Întrebări frecvente
Pot dezbate succesiunea fără să vin deloc în România?
În principiu da, dacă dai o procură specială autentică unei persoane de încredere din România și dacă nu ai de făcut un act care cere o formă specială, cum este renunțarea la moștenire.
Fratele meu locuiește în Spania și vrea să renunțe. Poate semna la un notar spaniol?
Nu. Renunțarea se face în fața unui notar public român sau la o misiune diplomatică ori un oficiu consular al României (Codul civil, art. 1120 alin. 2). Un act dat la un notar spaniol nu produce efectul de renunțare.
Ce se întâmplă dacă a trecut mai mult de un an de la deces?
Termenul de un an prevăzut de art. 1103 din Codul civil este un termen de decădere, deci situația este serioasă. Nu trage singur concluzii în niciun sens: prezintă cazul unui notar public cât mai repede.
Este adevărat că succesiunea este gratuită?
Transferul pe cale succesorală este scutit de impozit dacă procedura se finalizează în 2 ani de la deces; după acest interval se datorează 1% din valoarea masei succesorale. Onorariul notarial se plătește separat, indiferent de termen.
Am nevoie de apostilă pe procură?
Depinde de țara în care o semnezi: da pentru Germania, Italia, Marea Britanie, Irlanda și Olanda; nu pentru Austria, Belgia, Franța, Spania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Slovenia. La consulatul României problema nu se pune deloc.
Concluzie
Trei cifre merită reținute: 1 an pentru opțiunea succesorală, 2 ani pentru scutirea de impozit la transfer și pragul de 3 ani care schimbă impozitul la vânzare, de la 3% la 1%. Și o excepție care poate costa scump: renunțarea nu se face la un notar străin.
Restul este logistică: o procură bine redactată, o persoană de încredere în țară și un notar cu care vorbești înainte, nu după. Iar când moștenirea devine o proprietate de vânzare, anunțul se publică din orice colț al lumii.